După succesul ediţiei 2008, inaugurală, cu cele două tiraje epuizate ale sale, a doua ediţie a Ghidului vinurilor aduce, cum era şi firesc, tot felul de noutăţi. În primul rând, în loc de 249 de vinuri, spumante şi distilate, sunt prezentate 365 de licori, câte una pentru fiecare zi a anului. Evident, unele vinuri au dispărut atât din rafturile magazinelor, cât şi din paginile cărţii, iar foarte multe altele, nou lansate, şi-au făcut loc, picătură cu picătură, spre crama de hârtie. Au apărut două seturi noi de informaţii pentru băuturile prezentate, legate de temperatura de servire şi de recomandarea de degustare („de băut acum", „va atinge apogeul în 3–5 ani", „de păstrat în colecţie minimum 10 ani" etc.). Am introdus în plus un mic tratat de tehnica degustării, în care un mare specialist străin explică foarte plastic ce tipuri de pahare trebuie alese pentru felurite vinuri. [...] Ca urmare, în 2009 vinul va fi mai mult şi mai bun. Iar cărţile, pe măsură! Dan-Silviu Boerescu
Această carte, deşi este, în primul rând, un ghid, nu se vrea doar o carte tehnic(ist)ă, ci şi un „cod al bunelor maniere" aplicabil în cazul acestei întâlniri privilegiate cu vinul bun. Am dorit o apropiere mai prietenoasă de cititori, de tiparul de consum, puţin mai aparte, al românilor. Asta nu înseamnă că am evitat unele detalii „pedante", cum ar fi cel, nou introdus în această ediţie, legat de temperatura de servire a fiecărui vin. Unele dintre aceste recomandări pot naşte nedumeriri. Cei care-şi vor fi însuşit toate lecţiile de vin pot încerca paliere diferite de temperatură, ştiut fiind că până şi un grad Celsius în plus sau în minus poate determina o modificare a percepţiei aromelor sau a zahărului rezidual. Sper ca iubitorii vinului să se poată orienta mai bine cu ajutorul ghidului şi să consolideze cererea bogată pe cunoaştere şi respect faţă de valoare. În era postconsumeristă, să căutăm vinurile care reprezintă esenţă, reper, bucurie, credinţă! Cătălin Păduraru
|